Descrierea imaginii

Este un bărbat de peste 60 de ani, cu început de chelie, barbă stufoasă, nas lung și bombat, ochi înguști, urechi proeminente, îmbrăcat în costum.
Capul este conturat de o fâșie îngustă cu textura de linii ușor curbe și răsfirate, reprezentând părul rar cu perciuni, c are se continuă cu barba groasă și lungă redată prin linii verticale și puțin ondulate, restrânse.
Textura cu linii verticale și paralele reprezintă paltonul.
Poartă eșarfă redată prin textură ondulată, legată de gulerul evidențiat cu linii scurte, oblice și întrerupte.

Date istorice

Eugeniu Carada s-a născut la 29 noiembrie 1836 în oraşul Craiova. Tatăl său, Nicolae Carada, era serdar, unul dintre boierii de seamă ai Craiovei, care, în preajma anului 1830 a fost magistrat şi inginer hotarnic. Mama sa, Petriţa, a fost născută Slăvitescu. Bibliografie 1
De numele său se leagă înfiinţarea Băncii Naţionale a României, care a luat fiinţă în 1880 când a fost adoptat un proiect de lege ce înfiinţa o bancă de scont şi circulaţie, sub denumirea de Banca Naţională a României, cu dreptul exclusiv de a emite bilete de bancă la purtător Bibliografie 2.
Şi-a petrecut copilăria şi anii de şcoală în oraşul natal, apoi a plecat la studii în Franţa, unde a audiat cursurile unor profesiori renumiţi de la Sorbona şi Collège de France. A urmat cursuri de drept, literatură şi economie politică Bibliografie 3. În 1867 el formula programul Partidului Naţional Liberal, enunţându-şi ideile despre necesitatea creării crditului, pentru a putea moderniza ţara Bibliografie 4. A fost principalul consilier al lui Brătianu în problemele financiare Bibliografie 5. Ideea de creare a unei bănci a apărut încă din vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza, dar, în 1880, I. C. Brătianu l-a însărcinat pe Eugeniu Carada cu elaborarea proiectului de lege, pe baza unor principii stabilite de comun acord. Carada a refuzat să fie numit guvernator al băncii ce urma a fi înfiinţată, recomandând în schimb pe Ion Câmpineanu, cel care a fost primul ei guvernator Bibliografie 6. El nu a fost însă niciodată guvernatorul Băncii Naționale Bibliografie 7. A intrat în administraţia Băncii Naţionale abia la 20 februarie 1883 ca director ales, post în care a rămas până la finalul vieţii, 12 februarie 1910 Bibliografie 8. Deşi nu a fost guvernator, biograful său, Mihai Gr. Romaşcanu spunea despre el: „din biroul său conducea lucările Băncii. Carada a fost adevăratul spiritus rector al Băncii Naţionale, în epoca respectivă” Bibliografie 9.
Un aspect important în activitatea lui Carada, în primii ani de activitate ai Băncii Naţionale l-a constituit sprijinul dat Caselor de Credit Agricol (înfiinţate în 1881), prin acordarea unor credite cu dobândă mică, în ciua faptului că astfel de operaţiuni nu se încadrau întotdeauna în activitatea normală a unei bănci de emisiune. El a argumentat întotdeauna ideea că Banca Naţională trebuie să susţină toate operaţiunile de credit public, făcute de stat, judeţe şi comune Bibliografie 10.
A rămas cunoscut şi pentru atitudinea sa antimonarhică şi implicarea în revoluţia de la Ploieşti, din 1870, episod cunoscut sub numele de Republica de la Ploieşti Bibliografie 11. A rămas la nivel de anecdotă aversiunea acestuia față de rege, despre care se spunea că ar fi mers chiar la Banca Națională să îl întâlnească. Fără succes însă, Eugeniu Carada nu a dorit să îl vadă pe rege Bibliografie 12. În timpul vieții sale a fost contestat dat fiind contextul polemicilor dintre conservatori și liberali, astfel că și Mihai Eminescu a scris o serie de texte împotriva lui Carada Bibliografie 13.
A surprins prin viaţa sa extrem de regulată: pleca şi se întorcea în fiecare zi spre şi de la Banca Naţională la aceeaşi oră, se îmbrăca întotdeauna la fel, nu se ducea la spectacole de teatru sau concerte, dădea audienţe doar între orele 3 şi 4 după amiaza şi îi vizita pe Brătieni o dată pe săptămână, în aceeşi zi, la aceeaşi oră. Nu a deţinut nici o funcţie politică şi a stârnit astfel curiozitatea contemporanilor Bibliografie 14.

Bibliografie

1: Constantin Răutu, Eugeniu Carada. Omul şi opera (1836-1910), Editura Ramuri, Craiova, 1940, p. 14-15.
2: Costin C. Kiriţescu, Lumea în care şi-a croit drumul Banca Naţională a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001, p. 44.
3,4: George Virgil Stoenescu, La început a fost Carada, în Eugeniu Carada (1836-1910), Institutul Cultural Român, 2010, p. 20, 22.
5: Keith Hitchins, România.1866-1947, Humanitas, ed a IV-a, traducere din engleză de George Potra şi Delia Răzdolescu, 2013, p. 107.
6: George Virgil Stoenescu, op.cit., p. 23.
7: Mugur Isărescu, Eugeniu Carada:un om pentru toate anotimpurile¸în Eugeniu Carada (1836-1910)…, p. 5.
8: George Virgil Stoenescu, op.cit., p. 23-24.
9: Mihail Gr. Romaşcanu, Eugeniu Carada (1836-1910), Editura Albatros, Bucureşti, 2007, p. 224.
10: George Virgil Stoenescu, op.cit., p. 24-25.
11: Constantin Răutu, Eugeniu Carada. Omul şi opera (1836-1910), în Eugeniu Carada (1836-1910)… , p. 349.
12: Dorel Dumitru Chirițescu, Eugeniu Carada, ctitotul Băncii Naționale a României, accesibil online la adresa https://dilemaveche.ro/sectiune/societate/articol/eugeniu-carada-ctitorul-bancii-nationale-a-romaniei 9 decembrie 2018.
13: George Virgil Stoenescu, La început a fost Carada, în Banca Națională a României 1880-1995, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 56-60.
14: Ion Bulei, Eugeniu Carada-o legendă vie, în Eugeniu Carada (1836-1910)…, p. 9.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/Eugeniu_Carada.png