Ecaterina Teodoroiu
__TOC__

Descrierea imaginii

Este o femeie de 23 de ani, tunsă băiețește, cu nas drept și buze bine conturate, îmbrăcată în uniformă militară.
Capul rotund este acoperit de textura în linii ușor curbe, reprezentând părul scurt, cu cărare într-o parte.
Tunica este redată prin textură de pătrate mici, pline în relief și aglomerate.
Epoleții sunt evidențiați prin linii oblice, iar nasturii uniformei sunt reprezentați plini în relief.
Medalia din piept este redată plină în relief, sub formă de cruce în cerc.

Date istorice

Ecaterina Teodoroiu (1894-1917), s-a născut într-o familie de ţărani din regiunea Oltenia, la 14 ianuarie 1894 şi a primit numele de Cătălina Toderoiu Bibliografie 1. Datorită pasiunii pentru studiu în şcoala primară, a primit o bursă de studiu la Bucureşti. Încă dinainte de război s-a înscris în Asociaţia Cercetaşilor Români, iar în perioada de început a războiului a fost soră medicală în Târgu Jiu. După ce şi-a pierdut pe cei doi fraţi în război, s-a înscris voluntară pentru armată, în acelaşi batalion în care au luptat aceştia. A căzut prizonieră în noiembrie 1916, a reuşit să scape, dar a fost rănită la ambele picioare. După recuperare a revenit pe front, unde a luat parte la bătălia de la Mărăşeşti. A murit pe 3 septembrie 1917, în timpul unui atac, Bibliografie 2, ucisă de focurile unei mitraliere. Bibliografie 3
Şi-a început activitatea în război ca infirmieră la spitalul din Târgu Jiu, făcând parte din cohorta de cercetaşi Domnul Tudor, condusă de Liviu Teiuşanu, în contextul în care, la intrarea României în război, cercetaşii au fost chemaţi în serviciile auxiliare ale armatei. S-a remarcat în lupte, a fost ridicată de Regele Ferdinand I în grad de sublocotenent onorific în cadrul regimentului 43/59 infanterie, comandant de pluton în campania 7 și a fost decorată cu ordinul „Virtutea Militară” Bibliografie 4. A fost îngropată cu onoruri militare în Poienele, urmând ca în 1921, rămăşiţele să îi fie neînhumate la Târgu Jiu, într-o ceremonie funerară naţională. I s-a construit un coşciug din oţelul armelor capturate de la inamic şi a fost depus în faţa catedralei din Tg Jiu. În 1935, pe locul mormântului, a fost ridicat un monument din marmură, operă a sculptoriţei Miliţa Petraşcu. Mai mult monumente au fost ridicate în perioada interbelică în memoria ei, precum cele din Slatina, Brăila, Tişiţa Bibliografie 5.
După război, amintirea i-a fost păstrată prin ridicarea mai multor statui, în Târgu Jiu şi în ţară, iar, în 1978, cinematografia românească i-a dedicat un film Bibliografie 6. În 2017, Banca Naţională a României a lansat, în circuitul numismatic o monedă din argint şi una din alamă, dedicate împlinirii a 100 de ani de când Ecaterina Teodoroiu a devenit prima femeie ofiţer combatant din Armata Română Bibliografie 7.
Povestea Ecaterinei Teodoroiu rămâne singulară pentru România, deşi se înscrie în contextual general al femeilor care au devenit celebre în urma înrolării ca soldaţi pe frontul de este, precum Flora Sandes în Serbia sau Maria Bokhareva, care a condus un întreg batalion de femei, în armata rusească. Bibliografie 8. Mai mult, felul în care a fost gestionată imaginea ei a fost unul menit să accentueze excepţionalul personajului. Conform Mariei Bucur, mitizarea Ecaterinei Teodoroiu vorbeşte despre felul în care sacrificiul şi sprijinul dat de femei în timpul războiului a fost asociat unor cazuri excepţionale: ea a fost defeminizată şi masculinizată încă de la început, ca şi cum tenacitatea şi curajul ei nu au putut fi înţelese cu adevărat drept calităţi umane pe care le posedau şi femeile. Încă din timpul vieţii, dar în special după moartea ei, era descrisă cu titulatura „fecioara de la Jiu”, iar pe piatra ei de mormânt sunt inscripţionate cuvintele „fecioara eroină”. Ea era văzută, aşadar, ca o pre-femeie, eliminând ipoteza conform căreia o femeie întreagă ar putea fi şi eroină militară. Bibliografie 9 Locotenentul Victor Cădere îşi amintea astfel moartea ei: „Şi voluntara Ecaterina Teodoroiu a fost la post. Nu mai era nimic femeiesc însă, i se oţelise inima şi întreaga ei fiinţă, ca unuia dintre cei mai încercaţi luptători”.
Mai mult, dosarul ei personal nu se află în arhivele militare, întrucât nu a fost constituit. Regulamentele militare nu permiteau înrolarea unui ofiţer femeie, care nu putea urma de altfel nici cursurile vreunei şcoli de ofiţeri. Funcţia pe care a ocupat-o a fost una onorifică, nu efectivă, de comandă, iar ofiţerul comandant al plutonului în care ea fusese repartizată era sublocotenentul George Mănoiu. Bibliografie 10

Bibliografie

1: Ion Mocioi, Ecaterina Teodoroiu, Editura Spicon, 1994, p. 14.
2: Maria Bucur, Between the Mother of the Wounded and the Virgin of Jiu: Romanian Women and the Gender of Heroism during the Great War, in Journal of Womens History, vol. 12, no.2 (summer), Indiana University Press, 2000, p. 45.
3: Zabecki David, Valor Romania s Heroine, în „Military History”, Herndon, vol. 34, Iss. 3, sept 2017, p. 16.
4: Alin Ciupală, Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial, Editura Polirom, Iaşi, 2017, p. 331.
5: Laura Sânziana Cuciuc Romanescu, Ecaterina Teodoroiu, a Symbol for Romanian People, în „Revista Română de Studii Eurasiatice”, an XI, nr. 1-2/2015, p. 85-87.
6: *** Ecaterina Teodoroiu, accesibil online la adresa https://www.cinemagia.ro/filme/ecaterina-teodoroiu-1977/ 4.12.2018.
7: Cosmin Meca, BNR lansează două monede dedicate Ecaterinei Teodoroiu!, accesibil online la adresa http://www.radiooltenia.ro/bnr-lanseaza-doua-monede-dedicate-ecaterinei-teodoroiu/ 4.12.2018.
8: Maria Bucur, Between the Mother of the Wounded and the Virgin of Jiu: Romanian Women and the Gender of Heroism during the Great War, in Journal of Women s History, vol. 12, no.2 (summer), Indiana University Press, 2000, p. 45.
9: Maria Bucur, Între mama răniţilor şi „fecioara de la Jiu”: femei românce şi eroismul în timpul Primului Război Mondial, accesibil online la adresa https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/intre-mama-ranitilor-si-fecioara-de-la-jiu-femei-romance-si-eroismul-in-timpul-primului-razboi-mondial 4.12.2018.
10: Locotenent Victor Cădere, Fecioara din Gorj. Moartea eroică a Ecaterinei Teodoroiu, în „România”, an I, nr. 200, 27 august 1917, p. 1, apud Alin Ciupală, Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial, Editura Polirom, Iaşi, 2017, p. 332, 331.

Descarcă imaginea

:Personalităţi
:I. Crearea Statului Român