Descrierea imaginii

Imaginea prezintă un tractor românesc, privit din profil, îndreptat spre dreapta.
Carcasa sau scheletul mașinăriei este redat prin textură punctată și este reprezentat de un corp pătrat în spate, stânga, denumit cabină de comandă cu două ferestre și un corp alungit, dreptunghic, în față, dreapta, unde se află motorul.
Roțile sunt evidențiate prin cercuri pline în relief, unul cu diametru mare în spate, pentru roțile motoare, și unul mai mic în față, pentru roțile de direcție.

Date istorice

La 10 noiembrie 1925, era înființată Întreprinderea Aeronautică Română, al cărui scop îl reprezenta conform primei dări de seamă a societății crearea unor uzine în România care să poată construi „avioane într’un an și motoare în doi” Bibliografie 1. La douăzeci de ani la înființare și în noul context geopolitic care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial, întreprinderea avea să se orienteze spre alte produse. Astfel, în acest an ieșea pe poarta fabricii „primul tractor românesc”, numit IAR 22, a cărui sursă de inspirație erau tractoarele Hannomag. IAR 22 cântărea 3,4 tone, iar în dotarea lui intrau un motor Diesel de 38 CP. Avea de asemenea o forță de tracțiune de 1225 kgf. Bibliografie 2. Tractorul, pe lângă utilizarea internă, avea să fie exportat în următoarea perioadă pe piețele din China, India și Egipt, precum și în alte țări Bibliografie 3.
După 1945, aveau să intervină și alte schimbări în istoria acestei întreprinderi aeronautice. Astfel, în 1947 și-a schimbat numele în Întreprinderea Metalurgică de Stat, iar în 1948 în cel de „Tractorul Brașov”, denumire pe care o va păstra până la sfârșitul regimului comunist. Bibliografie 4. În afară de IAR 22, uzina din Brașov a mai produs în perioada comunistă următoarele tipuri de tractoare: U 650 în 1963, U 445 cu licență Fiat din 1968, ultimul fiind descris drept „produsul premium al fabricii”. Potrivit unui material realizat de DIGI TV, în perioada comunistă se ajunsese, urmare a cererii existente, ca o dată la 9 minute un tractor să iasă pe poarta fabricii cu același nume. De asemenea, aici lucrau în perioada de glorie 26 000 de mii muncitori. După căderea regimului comunist, Tractorul va fi privatizat, devenind societate pe acțiuni. Va trece, asemenea celor mai multe dintre marile întreprinderi comuniste, printr-o perioadă de declin, situație agravată și de faptul că întreprinderea nu a reușit să găsească un investitor viabil Bibliografie 5.
Bibliografie
1. Arhiva Băncii Naționale, IAR, Dare de seamă pe anul 1925-1926 (dosar nepaginat).
2. Vladimir Rosulescu, Tractorul românesc – scurtă evoluție, accesibil online la adresa http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.com/2012/09/tractorul-romanesc.html 9 decembrie 2018.
3. România furată. Tractorul Brașov – de la uzina de sute de milioane de euro, la fabrica de voturi, accesibil online la adresa https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/romania-furata/romania-furata-tractorul-brasov-de-la-uzina-de-sute-de-milioane-de-euro-la-fabrica-de-voturi-226688 9 decembrie 2018.
4. Vladimir Rosulescu, Tractorul românesc – scurtă evoluție, accesibil online la adresa http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.com/2012/09/tractorul-romanesc.html 9 decembrie 2018.
5. România furată. Tractorul Brașov – de la uzina de sute de milioane de euro, la fabrica de voturi, accesibil online la adresa https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/romania-furata/romania-furata-tractorul-brasov-de-la-uzina-de-sute-de-milioane-de-euro-la-fabrica-de-voturi-226688 9 decembrie 2018.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/RC099_-_tractorul_-_Maria_Bucurenciu.png