Descrierea imaginii

Imaginea prezintă un model românesc de autovehicul ARO, privit din profil, îndreptat spre stânga.

Este o mașină pătrățoasă, de teren, masivă, decapotabilă, acoperită dispre spate spre geamul din față sau parbriz, cu o copertină sau husă rezistentă, redată prin textură punctată.

Scheletul exterior al mașinii, denumit și caroserie, este reprezentat prin textură de linii oblice și paralele.

Farurile cu lumini din față, stânga, sunt redate printr-un semicerc plin în relief, continuat cu o textură punctată.

Roțile voluminoase din partea inferioară, precum și roata de rezervă din spate, sunt evidențiate prin cercuri pline în relief.

Mașina prezintă o singură ușă, cea din față, a șoferului, conturată printr-un drepthunghi cu colțul drept de jos tăiat.

Date istorice

După Dacia, probabil cea mai cunoscută mașină românească a fost și este ARO, varianta off-road pentru automobilele regimului comunist din țară. Primul model produs a fost IMS-57, cifra fiind preluată de la anul în care a intrat în producție. Au fost fabricate doar 2000 de unități înainte de a fi înlocuit cu IMS-59, din care vor fi produse 21.000 de bucăți. Cele mai de succes modele au fost cele din seria ARO 24, care au trecut prin diferite perioade de reproiectare, fiind create mai multe modele, dar toate pornind de la aceeași bază. Au fost urmate de modele ARO 10, proiectate pentru prima dată în anii 80, fiind și cele din urmă Bibliografie 1. Istoria acestei mașini a început la fabrica de componente de avioane de la Câmpulung Muscel, unde după al Doilea Război Mondial erau produse vehiculele de teren sovietice GAZ 69 din care de altfel va fi dezvoltat și primul ARO românesc Bibliografie 2.
Chiar dacă unele statistici spun că în anii 80 ARO ajunsese al patrulea producător de autovehicule de teren din lume la categoria vânzări, după 1989 încep să apară o serie de probleme care vor falimenta compania. O comandă de câteva mii de exemplare, care nu a fost plătită a creat mari dificultăți financiare pentru ARO, într-o perioadă de criză economică. În 2002 s-a încercat privatizarea firmei, însă cel care o cumpără, John Perez, avea doar să devalizeze. În 2006 inevitabilul se produce, iar ARO intră în faliment Bibliografie 3.
Bibliografie
1. *** ARO, accesibil la adresa http://www.automobileromanesti.ro/Aro/ 2 decembrie 2018.
2. ***, Istoria ARO: gloria şi moartea chinuită a unei legende auto româneşti, in Ziarul Financiar, 7 noiembrie 2014, https://www.zf.ro/auto/istoria-aro-gloria-si-moartea-chinuita-a-unei-legende-auto-romanesti-13506367 2 decembrie 2018.
3. ***, ARO: O scurtă istorie a „jeepului” românesc, https://identitatea.ro/aro-o-scurta-istorie-jeepului-romanesc/ 2 decembrie 2018.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/Autovehicul_ARO_civil.jpg