Descrierea imaginii

În centrul imaginii sunt reprezentați în stânga Regele Ferdinand cu coroana de oțel pe cap și Regina Maria cu coroana acesteia în partea dreaptă. Mantiile cuplului regal sunt reprezentate cu textură de x-uri, pantalonii regelui cu textură ondulată iar rochia reginei cu o textură de plus-uri. Deasupra lor este reprezentat un baldachin (textură ondulată) care are rol de a face umbră cuplului regal, ținut în imagine de doi soldați români.
În imaginea originală apar în jurul cuplului regal zeci de soldați și alți demnitari ai vremii, dar pentru simplificare, aceștia nu apar în această reprezentare. În imaginea originală se observă pe fundal și zidul Catedralei de la Alba Iulia (construită special pentru încoronare) care de asemeni nu a fost reprezentat aici.
Dintre cei prezenți în fotografie și nereprezentați menționăm pe primul ministru si membrii guvernului sau, generalii armatei romane din timpul Primului Razboi Mondial, generalul Berthelot, membrii Casei regale, precum si primarii mai multor comune.

Date istorice

În cursul anului 1918 s-au unit cu România cele trei provincii românești aflate în componența imperiilor vecine, austro-ungar – Transilvania și Bucovina – și țarist – Basarabia, și care au dispărut după Primul Război Mondial. În vederea celebrării acestui eveniment semnificativ din istoria României, liderii politici ai perioadei au plănuit și după aceea organizat încoronarea lui Ferdinand I și Maria ca rege și regină a României Mari într-un loc cu o încărcătură simbolică pentru istoria României: orașul Alba-Iulia.
Primele măsuri în vederea organizării acestui eveniment au fost adoptate în timpul guvernării Alexandru Averescu, 1920-1921. Atunci a fost constituită o Comisie de încoronare, formată din personalități ale perioadei, printre care generalul Constantin Coandă, președintele Senatului, mitropolitul Miron Cristea, Nicolae Titulescu, Nicolae Iorga, George Enescu, Arthur Verona, Ion Jalea, Alexandru Lapedatu. Printre măsurile luate de comisie s-a numărat și construirea unei Catedrale a încoronării. Stabilită pentru 15 octombrie 1922, încoronarea a fost caracterizată și de refuzul unor lideri ai momentului, cum ar fi Iuliu Maniu și Ion Mihalache, dar și a Bisericii greco-catolice, de a participa la acest grandios moment. Potrivit lui Ioan Scurtu, cei doi considerau că Ion I. C. Brătianu și partidul său, aflat atunci la guvernare, transformaseră evenimentul într-o „simplă manifestație de partid” Bibliografie 1.
Un alt istoric care s-a oprit asupra acestui subiect, Constantin Stan, afirmă că nu doar Maniu și Mihalache aveau această percepție, ci și alte partide politice. Acesta concluzionează în studiul său despre Miron Cristea și încoronarea de la Alba Iulia că în 1922 „multe forțe politice au considerat acest simbolic eveniment drept un act al unei politici de partid și nu al unui guvern al unei țări întregi așa cum ar fi trebuit” Bibliografie 2. Istoricul reproduce în articolul său și un citat elocvent din ziarul Aurora, scos de Partidul Țărănesc, și din care reies câteva dintre motivele care i-au determinat pe cei doi, Maniu și Mihalache, să nu participe la încoronare. Printre acestea, se numără acuzarea lui Brătianu de împușcarea țăranilor răsculați la 1907 și a muncitorilor în timpul grevei din decembrie 1918. Din citatul reprodus de istoric, se evidențiază și reproșul acestora că încoronarea era realizată „sub prezidarea silnică a unui regim arbitrar în disprețul poporului” Bibliografie 3. Locul încoronării, și însemnele puterii alese de rege (mantia și buzduganul), precum și numele celui mai tânăr membru al Familiei Regale (Mihai, născut la 25 octombrie), sugerau o continuitate a tradiției voievozilor români după 1918 Bibliografie 4.
Reproducem în continuare câteva fragmente din albumul anterior menționat despre modul în care s-a desfășurat evenimentul:
„Pentru încoronare s’a ridicat la Alba-Iulia o măreață catedrală a cărei construire a durat mai bine de un an și care s´a sfințit cu puțin înainte de ziua aleasă: 15 Octombrie 1922. Cu o zi înainte de ziua Încoronării au sosit de dimineață la Alba Iulia, I. P. S. S. Mitropolitul Primat al țării, ceilalți mitropoliți și toți episcopii ortodocși din România. Au sosit de-asemenea peste 70 de generali de seamă. Iar țărănime a venit cu zecile de mii de nu-i mai încăpea orașul. În aceiași zi puțin mai târziu, au sosit în orașul Încoronării și d. I. I. C. Brătianu, primul ministru al țării, însoțit de d. general Mărdărescu, ministrul de război și alți miniștri care au adus cu ei coroanele celor doi suverani, Ferdinand I și Maria. Familia Regală a sosit la Alba Iulia a doua zi, 15 Octombrie, la 9 și jumătate dimineața, venind cu trenul. … Dela gară s’a format cortegiul în drum spre Catedrală. … În cortegiu se încolonau apoi: drapelele întregei oștiri române cu gărzile lor de onoare, precum și școlile militare …. Coborând din trăsuri și intrând în biserică, Suveranii se urcă pe tronurile lor. Misiunile străine și corpul diplomatic se așează la dreapta tronului M. S. Regelui, iar la stânga tronului M. S. Regina se așează miniștrii țării și înalții dregători ai Statului. Acum începe serviciul religios al Încoronării Suveranilor. Acum Majestățile Lor ies în pridvorul Catedralei unde se formează un nou cortegiu care conduce pe Suverani până la baldachinul sub care se face Încoronarea. … Majestatea Sa Regele Ferdinand ia coroana și și-a așează singur pe cap. Apoi Suveranul Încoronat ia și coroana de aur din mâinile d-lui președinte al Camerei, M. S. Regina, potrivit obiceiului îngenunchează în fața suveranului care Îi pune coroana pe cap” Bibliografie 5.

Bibliografie

1. Ioan Scurtu, Ferdinand, pp. 119-122.
2-4. Constantin Stan, Elie Miron Cristea și încoronarea Regelui Fedinand la Alba Iulia și București (15-17 octombrie 1922), în ANGVSTIA, nr. 11/2007, f. 141-142.
5. Cartea încoronării. Album comemorativ al încoronărei MM. LL. Regele Ferdinand și Regina Maria la Alba Iulia în 2/15 octombrie 1922, București, Tipografia Carmen Sylva, 1923, pp 4-14.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/Incoronarea_de_la_Alba_Iulia.png